Lucrări la infrastructură in Timisoara

Chiar dacă am intrat în sezonul rece, cât vremea o permite vom lucra la infrastructură.

Pentru că trotuarele din multe zone ale oraşului constituie o serioasă problemă am finalizat de curând două licitaţii, în urma cărora avem două contracte cu două firme diferite care se ocupă de repararea şi întreţinerea trotuarelor, una în zona de sud a oraşului, iar cealaltă în cea de nord. Ce înseamnă acest lucru? Înseamnă că, timp de patru ani, cât durează contractele vom avea două firme care se vor ocupa doar de reparaţii trotuare, concomitent, în zone diferite ale oraşului. Se va putea lucra şi pe vreme mai puţin prielnică, pentru că în multe zone trotuarele se vor face prin îmbinarea de pavele.

În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, de curând am finalizat b-dul Pestalozzi, continuăm cu Calea Aradului, în curând şi pe Calea Şagului pe tronsonul str. Ana Ipătescu până la pod, acestea fiind lucrări care se desfăşoară pe timp de noapte, pentru că, datorită faptului că Timişoara nu are centură, nu se poate închide circulaţia pe timp de ziuă pe aceste tronsoane importante. Avem promisiuni de la ministrul transporturilor că în această toamnă se vor relua lucrările la tronsonul de centură Nord - Est. Am reuşit o performanţă unică în ultimii ani, aceea de a aduce la Timişoara, de câteva ori în ultimele luni, pe ministrul transporturilor şi să-l convingem de importanţa pe care o are infrastructura din zona aceasta de ţară, pentru România. Am obţinut promisiunea fermă de la ministrul transporturilor că Guvernul va finanţa până la finalizare acest tronson, în caz că Guvernul Japoniei îşi va retrage finanţarea. Pentru tronsonul Nord – Vest – Sud, care este o investiţie de circa 50 de milioane de euro, finanţarea se va face prin fonduri structurale şi prin contribuţie locală.

Primar
Gheorghe CIUHANDU
Sursa: primariatm.ro

Licitaţie publică deschisă pentru Cazarma "U" - 31 ianuarie 2008

Licitaţia publică deschisă, cu strigare, în vederea vânzării imobilului din Timişoara, str. General Grigorescu nr. 2, cunoscut sub numele de Cazarma "U" sau Cazarma "Viena", conform documentaţiei de licitaţie aprobate în baza HCL nr. 246/31.07.2007 şi HCL nr. 360/30.10.2007, va avea loc în data de 31 ianuarie 2008, la ora 11.00, în Sala de Consiliu a Primăriei Municipiului Timişoara. Documentele licitaţiei vor fi puse la dispoziţia celor interesaţi contra sumei de 10 RON, la Biroul Licitaţii Contracte - Primăria Municipiului Timişoara, camera 229 - până în data de 30 ianuarie 2008.
primariatm.ro

Raport privind lucrări de întreţienere şi reparaţii străzi

LUCRĂRI DE ÎNTREŢINERE ŞI INVESTIŢII

ÎNTREŢINERE STRĂZI MODERNIZATE: Str. Mureş, Str. Darwin, Str. Mehadia, Str. Noica, Str. Orion
ÎNTREŢINERE STRĂZI DE PĂMÂNT: Str. I.L. Bănăţeanul, Str. Ion Cristoreanu
ÎNTREŢINERE URGENŢE: Calea Torontalului, Str. Bucovinei, Str. Scărişoara
ÎNTREŢINERE TROTUARE: Str. Oglinzilor, Spl. Tudor Vladimirescu

LUCRĂRI DE INVESTIŢII

LUCRĂRI DE REPARAŢII CAPITALE - ZONA ARADULUI - Str. Răsăritului
LUCRĂRI DE REPARAŢII CAPITALE - ZONA I.I. DE LA BRAD - Str. Silistra
MODERNIZARE BLV. L. REBREANU - Exec. trotuare + carosabil + accese auto
AMENAJARE STR. HERCULANE - Execuţie accese auto
AMENAJARE STR. GLORIEI - Execuţie infrastructură drum + trotuare
AMENAJARE P-ŢA HUNEDOARA - Montare borduri + montat pavaj trotuar
AMENAJARE STR. N. COPERNIC - Execuţie infrastructură drum
AMENAJARE STR. TRIFOIULUI - Execuţie infrastructură drum
AMENAJARE STR. ARMONIEI - Execuţie infrastructură + suprastructură drum

Şef Serviciu Drumuri şi Poduri,
Ioan GANCIOV , primariatm.ro

Presa locala

Banateanul

Ziua de Vest

Publitim ziar de anunturi regionale

Despre Judetul Timis

Judeţul Timiş este situat în vestul ţării, în regiunea istorică Banat. Timişul este cel mai mare judeţ al României. Numele provenind de la râul Timiş.
În anul 2002 (când a avut loc ultimul recensământ) în judeţul Timiş existau un număr de 677.926 locuitori din care 565.639 români, 50.556 maghiari, 16.084 romi, 14.174 germani.

Rezervatii naturale si arii protejate in Judetul Timis:
* Arboretumul Bazos
* Lacul Surduc
* Locul Fosifer Radmanesti
* Lunca Poganisului, Tormac si Sacosul Turcesc
* Mlastinile Murani
* Mlastinele Satchinez
* Movila Sisitak, Simpetru Mare
* Parcul Banloc
* Parcul Botanic Timisoara
* Parcul Botanic Beba Veche
* Parcul Natural Lunca Muresului - contine 4 rezervatii naturale: Pãdurea Cenad, Insula Mare Cenad, Insulele Igris si Prundul Mare. Situat in aval de municipiul Arad rezervatia se intinde pe doua judete
* Pajistea cu Narcise Batesti, Faget
* Padurea Bistra, Ghiroda
* Padurea Dumbrava, Buzias
* Padurea Parc Buzias, Buzias
* Saraturile Dinias, Peciu Nou

Site lucrari de infrastructura rutiera

Va semnalez existenta site-ului infrastructura.haos.ro. Site-ul se ocupa cu adunarea de informatii despre proiectele de infrastructura rutiera din Romania. Printre proiectele de interes, pe langa cele ale autostrazii transilvania, autostrada soarelui apre si Coridotul IV, care va trece aproape de Timisoara, precum si Centura Timisoarei si drumul ce ar trebui sa lege Timisoara de Lugoj.

Institutii Publice in Timisoara

Primaria Timisoara
Adresa:
Bd. C.D. Loga, nr. 1, cod postal 300030
Telefon:
0256-408300
0256-408309
Fax:
0256-490635
0256-493019
Call-Center:
969

Consiliul Judetean Timis
Timisoara, Bd. Revolutiei din 1989 nr.17, judetul Timis,
Tel:406300, 406400, 406500
Fax:406306, 406675
E-mail: cjt@cjtimis.ro

Casa Judeteana de Pensii Timis

Adresa: Timisoara
str. Andrei Şaguna, bloc U6, cod 300104

Fax:0256-308082

Email: cjp-tm@mail.dnttm.ro

Casa de Asigurari de Sanatate Timis
Adresa: Str. Corbului , Nr. 4
Telefon: 0256/201772; 0256/294484
Fax: 0256/293524

Proiect Timisoara - Portland

Joi 15 noiembrie ora 13:00 va avea loc o sedinta la Primaria Timisoara, prezidata de dl. Primar Ciuhandu, cu participarea unor departamente ale Primariei, consilieri locali, organizatii publice si scoli din Timisoara. Scopul intilnirii este stabilirea de coordonatori pentru cele 3 actiuni ce pot fi startate imediat: participarea cu opere de arta la Festivalul Rozelor Portland 2008, actiuni voluntare de intretine a Parcului Trandafirilor Timisoara si crearea unui cadru de dialog intre Portland si Timisoara, in special pentru elevi si studenti.
In pregatirea acestei sedinte au avut loc in ultima saptamina o serie de contacte preliminare, care au dus la rezultate foarte incurajatoare:
- Portland Rose Festival Association, dna Marilyn Clint, Associate Executive Director / Public Relations.
- Ziarul Romanian Times din Portland
- Mr. Bob Strader, Prime Minister Royal Rosarians, Portland
- Ms. Jan Pollock, Past Portland Rose Society President
- Mr. Bob Stillson, Portland City Parks
- Departamentul Mediu Urban Primaria Timisoara, Director Ciupa si dna. Burtic
- Dl.Nicu Vlad, Consiliul Seniorilor
- Conducerea Liceului de Informatica Grigore Moisil
- Conducerea Liceului de Arta
Din partea Portland Rose Festival Association s-a primit o scrisoare de sprijin a proiectului (http://www.geocities.com/CitiesOfRoses/Romanian/RArtRoseFestAss.htm)
Tin sa remarc existenta a 53 de scoli din Portland si imprejurimi care sunt dispuse sa intretina relatii de corespondenta cu elevi din alte parti ale lumii. Aceste scoli vor fi contactate cind va exista la nivel de Timisoara o clarificare a obiectivelor si participantilor.
Dorel Jurcovan
Primar,
Gheorghe CIUHANDU

CAMPIONUL EŞECURILOR

Un septuagenar bănăţean încearcă de 50 de ani să obţină permisul de şofer. A făcut, în armată, şcoala de şoferi şi şi-a cumpărat o Dacia 1100 pe care să o conducă după ce ia carnetul. De atunci, tot dă şi pică examenul de conducător auto, dar spune că nu renunţă, chiar dacă a ajuns la o vârstă venerabilă.

Sursa: www.banateanul.ro

PIAŢA FANTOMĂ

Bazarul desfiinţat din Piaţa "Mihai Viteazul" a fost modernizat şi a devenit o nouă piaţă de legume şi fructe. Investiţia municipalităţii, prin subordonata societate "Târguri, Oboare şi PIeţe", nu a fost deloc ieftină. Pe pavaje, copertine şi mese noi au fost cheltuite 4,5 miliarde de lei vechi. Problema este că, la două săptămâni de la deschidere, investiţia pare inutilă. Un singur comerciant a venit aici cu produse, în timp ce cumpărătorii lipsesc cu desăvârşire.

Investiţie nefolosită

Noul spaţiu de comerţ din "Mihai Viteazul" are 180 de mese disponibile. Foarte multe dintre ele portocalii, ceea ce este interpretat politic de unii arădeni. "Păi dacă a făcut-o Falcă (primarul democrat Gheorghe Falcă - n.r.), normal că e portocalie. Doar a fost deschisă în plină campanie electorală", spune un pensionar care trecea prin piaţă. Problema este că, portocalii sau nu, mesele stau nefolosite. Un singur comerciant s-a aşezat cu marfă acolo în cele două săptămâni de la deschidere. "Este o piaţă foarte modernă, nu înţeleg de ce nu vin să vândă aici. Noi le-am creat toate condiţiile şi îi aşteptăm", spune nelămurită directoarea SC TOP, Daniela Sabău.

Preferă în mizerie

Conducerea SC TOP mizează că o parte dintre comercianţii din celelalte două spaţii de vânzare, din jurul halei agroalimentare, vor migra aici. Asta pentru că vechiile locaţii nu au fost modernizate de decenii şi arată jalnic, cu mese din beton, ca în pieţele rurale. Vânzătorii de aici spun însă că mizeria nu-i deranjează, atâta vreme cât clientela vine. "Nu avem de ce să ne mutăm locul. Au făcut o prostie că au mai construit o piaţă de legume, când aici mai există două. Ar fi trebuit să facă tot bazar, aşa cum era înainte, şi toată lumea era mulţumită", spune Virgil Gorovan, comerciant.

Se vrea concurenţă

Dacă vânzătorii din spaţiile nemodernizate refuză să se mute la condiţii mai bune, administratorul pieţei face eforturi să atragă comercianţi noi. "Acum avem 380 de locuri în toată piaţa, ceea ce e bine, pentru că o concurenţă mai mare între vânzătorii de legume şi fruncte va determina scăderea preţurilor. Cert este că la bazar nu ne vom întoarce", spune Daniela Sabău.

Pentru noii comercianţi, abonamentul lunar pentru o masă este de 110 lei, în timp ce taxa zilnică pentru cei care nu vor abonament este de 11 lei. Până acum, însă, comercianţii nu s-au înghesuit să-şi rezerve locuri.
Click pentru a mari
Investiţia de 4,5 miliarde lei vechi este nefolosită
Foto: Marian Buga (c), BĂNĂŢEANUL

PROIECT DESFIINŢAT DE PIEŢARI. Acum doi ani, Primăria intenţiona să demoleze Piaţa "Mihai Viteazul", pentru a construi pe locul ei un complex comercial de 16 milioane de euro. Pe suprafaţa de 10.000 de metri pătraţi existentă urma să fie ridicat un cmplex din sticlă şi metal cu două nivele şi o parcare subterană de 750 de locuri. La parterul complexului ar fi funcţionat piaţa agroalimentară, iar la etaje ar fi existat magazine, cinema şi un centru de distracţii. Complexul nu prevedea şi bazar, astfel că micii comercianţi care ocupau bazarul au protestat în stradă de nenumărate ori, spunând că nu vor mai avea unde să-şi vândă mărfurile în oraş. Comercianţii au dat în judecată Primăria, iar cum procesul ameninţa să se întindă ani de zile, proiectul a fost blocat şi, în cele din urmă, abandonat. Totuşi, bazarul a fost desfinţat, pentru a se face loc unui nou spaţiu pentru legume şi fructe.

Sursa: www.banateanul.ro

ŢIGANIADĂ PENTRU FRANŢUJI

După ce, ani la rând, alături de ceilalţi occidentali, i-au criticat pe români că îi discriminează pe rromi, francezii au primit pe pielea lor o lecţie de la minoritarii pe care i-au trimis acasă de la Paris, oferindu-le sprijinul pentru a-şi deschide o afacere. Rromii din Timiş au vândut sau au mâncat animalele primite gratis pentru a-şi face ferme

"Noi am primit 15 porci. Acum, mai am doar opt, dar numai patru sunt la mine, restul sunt prin vecini", i-a explicat Petrovici Marin ambasadorului Franţei, rămas interzis Foto: Horaţiu ARDELEAN (c) În luna august a anului trecut, un autocar cu 53 de etnici rromi, din mai multe sate timişene, sosea, din Franţa, la Timişoara. Ţiganii au acceptat repatrierea pentru că li se promiseseră câte 3.660 de euro de persoană, pentru a-şi deschide câte o afacere în locurile de baştină. Ajunşi acasă, rromii s-au trezit cu gospodăriile pline de animale. Un program special, finanţat printr-o fundaţie din Baia Mare, i-a împroprietărit cu zeci de oi şi porci. Sosit în Timiş pentru a vedea situaţia repatriaţilor din Cărpiniş, Berini şi Uliuc, ambasadorul Franţei la Bucureşti a avut o surpriză: majoritatea rromilor au mâncat sau şi-au vândut animalele, şi acum vor din nou la Paris. Porcii, prin vecini Mai întâi, ambasadorul Franţei, Excelenţa sa Henri Paul, a coborât din jeepul prefecturii în noroiul uliţelor din Berini. Noroaie pe stradă, noroaie în bătătură. Diplomatul francez a fost întâmpinat cumare bucurie de trei dintre familiile beneficiare ale programului de reinserţie. "Fiecare a primit animale şi furaje în valoare de 3.660 de euro, pentru a se întoarce în ţară şi a pune pe picioare o fermă de porci sau de oi", explică Titel Caoşan, reprezentantul Fundaţiei Kelsen, prin care s-au derulat fondurile oferite de guvernul francez. "Noi am primit 15 porci. Acum, mai am doar opt, dar numai patru sunt la mine, restul sunt prin vecini", a explicat Petrovici Marin, arătând o improvizaţiie de cocină de nici zece metri pătraţi. "Ştiţi, n-am avut bani destui ca să o acopăr de tot", adaugă el. Şocat de cele văzute şi auzite, ambasadorul Franţei abia îndrăzneşte să se apropie de aşa-zisa "fermă", în timp ce pantofii lustruiţi impecabil se afundă în noroiul adânc. "Noi am primit animalele, dar acum nu mai avem nici ce să le dăm de mâncare! Primăria nu are bani să ne ajute", se vaită Maria Mejan. Femeia se plânge că din toată afacerea nu i-a mai rămas nimic: "Furajele s-au terminat şi bani nu mai avem; ar trebui să vindem din oi ca să avem din ce trăi".

"Din cele 65 de oi, 25 or murit şi 40 le-am vândut", a explicat Miti Novacovici, adăugând că el e hotărât să se întoarcă în Franţa: "Noi, ţiganii, nu avem ţară, Franţa-i ţara noastră!" Foto: Adrian PÎCLIŞAN (c) Ţigani fără ţară Ambasadorul Franţei a aflat cu stupoare că unii dintre ţiganii repatriaţi au vândut animalele pe care le-au primit gratis. "Din cele 65 de oi, 25 or murit şi 40 le-am vândut, că mi-or murit doi nepoţi într-un an. Acum văd că toată lumea vine aici, dar mie, când mi-or murit animalele, nu m-o întrebat nimeni de sănătate!", a spus, supărat, Miti Novacovici, adăugând că el e hotărât să se întoarcă în Franţa. "Aici am vrut să mă angajez la Retim şi nu m-or primit. Am vrut să merg cu oile pe izlaz şi nu m-or primit. Ţiganii îs aruncaţi de peste tot! Noi, ţiganii, nu avem ţară, Franţa-i ţara noastră!". Oile, "pe pişălău" La Cărpiniş, ambasadorul şi delegaţia care-l însoţea au vrut să vadă oile familiei Mejan. "Îs duse aici, aproape, pe pişălău, după canal!", a explicat Ion Mejan, capul familiei. În curtea defunctei CAP, oile sunt păzite de cioban. "De la 1 decembrie le ţin numai dacă proprietarii îmi plătesc câte 400.000 de lei pentru fiecare oaie, la care se adaugă taxa de păşunat de 80.000 de oaie", a avertizat ciobanul. "Păi io cred că le vindem, că bani nu avem să le dăm de mâncare peste iarnă şi mâine mă întorc în Franţa! Acolo făceam ce făceam, da' aveam să le dau de mâncare la copii", spune, hotărâtă, proprietara, Maria Mejan, care are nostalgia celor şapte ani de şedere la Paris.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Excelenţa sa Henri Paul, s-a simţit în sânul comunităţilor de rromi din Timiş ca-n filme. Ca-n filmele "Borat" sau cele despre ţigani realizate de Kusturica "Ştirbe, bătrâne şi oarbe" "Să trăiască şăfu' ăl mare! Io vă cunosc, sunteţi Domenech! Bonjour a tout monde!", a exclamat, plin de entuziasm, Petrică Farcaş, la vederea lui Henri Paul. "Io am avut 50 de oi. Le-am vândut pe toate şi mi-am luat o vacă şi un cal. O trebuit să fac asta ca să supravieţuiesc. Trăim 19 persoane în trei camere! Din porci mai am şase scroafe, dar astea-s de plămadă. Mai tăiem, mai mâncăm, mai vindem...", a continuat Farcaş, explicându-i ambasadorului că a scăpat de oi pentru că erau "ştirbe, bătrâne şi oarbe". După toate cele văzute şi auzite, ambasadorul Franţei a declarat, dezamăgit: "Noi nu vă mai dăm bani. Trebuia să vă gândiţi încă de când aţi primit animalele că o să vină iarna şi o să trebuiască să le daţi ceva de mâncare".

RESTRICŢII. Regulile jocului sunt stricte. Conform înţelegerii, timp de doi ani, rromii nu se pot reîntoarce în Franţa şi nici nu pot vinde oile primite. Doar mieii, laptele, brânza, lâna şi purceii pot aduce venit.

GREU CU MUNCA. La solicitarea prefectului de Timiş, din această săptămână toate primăriile din judeţ vor fi obligate să afişeze locurile de muncă disponibile (câte 600-800 de locuri de muncă săptămânal). Până în momentul de faţă, din cei 53 de rromi repatriaţi din Franţa, doar doi şi-au găsit un loc de muncă.

ÎN FRANŢA. Ani la rând, Franţa a oferit găzduire sutelor de romi plecaţi din România în speranţa unui trai mai bun. Miti şi Dana Novacovici din Berini şi-au lăsat acasă copiii, nurorile şi nepoţii, stabilindu-se, pentru patru ani, într-o suburbie a Parisului. "Am avut nişte datorii şi am plecat cu nevasta, să mi le achit. La Paris am lucrat la cimitir la morţi, la săpat grădinile, am mai lucrat la negru, am mai cerşit. Am trimis bani acasă pentru familie, da' n-am reuşit să pun nimic deoparte, cu datorie mi-s şi-acuma" povesteşte Miti Novacovici. Nevasta lui a lucrat la curăţenie, la spălat, iar când nu avea de lucru stătea la cerşit în piaţă: "Stătea cu paharu', primea cele mai bune lucruri din lume". Au locuit undeva lângă Paris, iar amintirile lor sunt pline de nostalgia paradisului pierdut: "Ne-am pus caravanele pe un plaţ. Erau acolo vreo 70-80 de caravane. Noi am cumpărat una cu 400 de euro, dar erau condiţii ca într-o casă, cu gaz, apă, tot ce trebuie. Le cumpărai de la sârbi, de la gitani, care, cum se făcea familia mai mare, cumpărau altceva. Am avut doctor de familie, ne aduceau mâncare, am avut de toate".

"CIVILIZAŢIE, DOM'LE!". Le-a plăcut totul la Paris. "Cel mai mult mi-a plăcut la turnul Eiffel. Am urcat până la jumătate, mi-o fost frică mai sus", mărturiseşte Miti Novacovici. "E civilizaţie mare, dom'le, e cea mai mare civilizaţie în Franţa. Noi, ţiganii, nu avem ţară, Franţa-i ţara noastră!". Şi nevestei lui i-a plăcut nespus de mult Parisul. Întrebată ce i-a plăcut mai mult şi mai mult, răspunde fără ezitare: "Gările şi metrourile, mortal!" Bărbatul îşi aduce aminte cu nostalgie de traiul franţuzesc: "Acolo, în Franţa, am fost eleganţi, nu ca acuma. Eram cu pantofii lustruiţi, bărbierit. Acolo, ori munceşti, ori nu munceşti, trăieşti. Lumea-i miloasă. Dacă stai liniştit să cerşeşti şi nu tragi de om, nu înjuri, nu scuipi, n-are nimeni treabă cu tine. N-o să avem noi nici în 200 de ani ce au ei acolo!". Au învăţat şi s-o rupă, cât de cât, pe franţuzeşte: "Ziceam <> şi îmi dădeau 10, 20, chiar 30 de euro". Sursa www.banateanul.ro